Întărită de rolul de scut pe care l-a jucat de la începutul crizei financiare, moneda unică europeană împlineşte zece ani de existenţă, cu o credibilitate sporită, în contextul în care dificultăţile economice par să favorizeze o coordonare politică a ţărilor din zona euro, comentează AFP. Zona euro va avea 329 de milioane de persoane din 16 state europene din 1 ianuarie, după integrarea Slovaciei, şi reprezintă aproximativ 16,5% din bogăţia lumii. Cu cinci noi membri în zece ani, din care patru din 2007, zona euro nu încetează să se extindă, iar moneda unică pare să aibă cea mai mare credibilitate de la înfiinţarea sa. Ea a fost un zid de protecţie în faţa crizei financiare, înregistrând un interes crescut din partea ţărilor din Uniunea Europeană (UE) care nu erau convinse de importanţa unei monede unice, precum Danemarca sau Suedia, dar şi din partea Islandei, care nici măcar nu face parte din blocul comunitar. Însă euro are şi alte atuuri. Devenită a doua valută mondială, după dolar, moneda unică europeană - în care sunt denominate 27% din rezervele valutare mondiale - este considerată la fel de importantă ca dolarul sau yenul pe plan mondial şi permite evitarea unor crize monetare. Totuşi, zona euro are de suferit de pe urma reprezentării deficitare pe plan internaţional, neavând reprezentanţi proprii în cadrul organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional sau Grupul celor şapte (G7). Întărită de rolul de scut pe care l-a jucat de la începutul crizei financiare, moneda unică europeană împlineşte zece ani de existenţă, cu o credibilitate sporită, în contextul în care dificultăţile economice par să favorizeze o coordonare politică a ţărilor din zona euro, comentează AFP. Zona euro va avea 329 de milioane de persoane din 16 state europene din 1 ianuarie, după integrarea Slovaciei, şi reprezintă aproximativ 16,5% din bogăţia lumii. Cu cinci