Aproape o treime din băutura contrafăcută este adusă din afară, îmbuteliată la noi şi vândută ca fiind autohtonă şi de marcă.
Comercializarea vinurilor false a început să devină un obicei prost mai ales în preajma Sărbătorilor, când vânzările la licoarea lui Bahus cresc destul de mult. „Cel mai flagrant fals este acela în care marca unui producător este piratată de un alt comerciant. Noi nu am descoperit până acum ca produsele noastre să fie contrafăcute, dar ştiu că alţi producători, în special Vincon Vrancea, s-au lovit de această problemă“, ne-a declarat Rareş Marinescu, director general al Cramelor Recaş.
Există, de asemenea, produse care nu fac parte din categoria vinurilor, şi anume băuturi obţinute prin fermentare pe bază de vin. Majoritatea păstrează însă cuvântul vin pe etichetă, de cele mai multe ori sub formă de „vinişor“. Avem, astfel, multe produse care nu au văzut strugurii şi care se numesc „vinişor curat“, „vinişor de cramă veche“ etc.
Cu toate că există o tendinţă puternică de creştere a nivelului de cunoştinte despre vin, marea masă a consumatorilor încă nu ştie ce gust trebuie să aibă un vin pe a cărui etichetă scrie Sauvignon Blanc sau încă se miră când află că Chardonnay este un vin eminamente sec.
METODĂ DE CONTRAFACERE
Cabernet amestecat cu marfă din afară
O modalitate destul de frecvent întâlnită de a falsifica vinul este aceea în care producătorul deţine, în acte, 100 de hectare de Cabernet Sauvignon, dar în realitate această suprafaţă este în paragină pentru că nu s-au mai făcut investiţii de pe vremea defunctelor IAS. Acest producător obţine pe baza actelor dreptul de a pune la vânzare 600.000 de sticle de vin din soiul respectiv cu calificativ IG (Indicaţie Geografică) sau DOC (Denumire de Origine Controlată), însă el nu are din vinul respectiv decât cantitatea
