Intrebat, intr-o emisiune de televiziune, de catre Emil Hurezeanu care sunt realizarile mandatului sau de presedinte dupa consumarea a 4/5 din el, Traian Basescu s-a grabit sa enumere cresterile salariale, ridicarea nivelului de trai, marirea pensiilor etc. Neinspirat raspuns. Acestea pot fi trecute in contul guvernului Calin Popescu Tariceanu, si nu al presedintelui. Si, oricum, nimeni nu astepta de la Basescu cresterea pensiilor. Nu pentru salarii si pensii a fost el votat, ci pentru ca "sa ne scape" de Adrian Nastase si PSD. Lupta anticoruptie si impotriva abuzurilor "partidului-stat" PSD au fost principalele teme de campanie ale lui Basescu. De altfel, anticoruptia va ramane subiect major si in primii patru ani de mandat prezidential. Cu toate acestea, rezultatele au fost departe de asteptari, insa nu presedintele este vinovat de esecul anticoruptiei.
Mai mare succes a repurtat Traian Basescu imbratisand temele anticomuniste, prezentate de catre organizatii ale societatii civile ca un proiect de reforma morala a clasei politice. In contextul prefigurarii conflictului cu PNL si cu premierul Tariceanu, preluarea temelor clasice ale Pietei Universitatii, mai putin lustratia, a fost o miscare tactica inspirata a presedintelui Basescu, care si-a transformat in aliati, adesea neconditionati, persoane publice care, prin educatie, trecut personal, sunt mult mai aproape de liberali. Predarea arhivei Securitatii catre CNSAS si condamnarea comunismului sunt - chiar daca presedintelui ii este greu sa accepte - realizarile mandatului sau prin care va ramane in cartile de istorie. Ambele au primit o incarcatura anti-PSD. Livrarea dosarelor, chiar periate de catre serviciile secrete, a bulversat intreaga elita a Romaniei si a generat "coalitia 322" care a votat suspendarea presedintelui. Nu condamnarea comunismului si nici biletelul roz al controversatei Elena Udrea a
