Militarii care monitorizau, in primele zile ale revolutiei, spatiul aerian al Romaniei au fost surprinsi cand au vazut ca pe ecranele aparaturii de radiolocatie apar din neant zeci si zeci de obiecte zburatoare aflate simultan in miscare, cu caracteristici asemanatoare elicopterelor. Ca urmare, au raportat situatia ca fiind incontrolabila. Pentru a anihila tintele, au fost scoase din hangare, intr-o prima etapa, 52 avioane de vanatoare si 26 de elicoptere, plus trupe de artilerie si lansatoare de rachete. Dupa un timp, specialistii militari au realizat ca sunt de fapt victimele asa-numitului razboi radio-electronic, in care un inamic ramas necunoscut pana in prezent utiliza mijloace moderne de bruiaj si de simulare a tintelor. Au existat insa si alte cateva zeci de cazuri in care s-a stabilit ca au fost lansate, nu se stie de unde si de cine, mini-elicoptere, baloane autopropulsate, dar si alte tipuri de dispozitive si rachete telecomandate prin radio. Ca si cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, prin intermediul unor canale oficiale a fost propagata o campanie de dezinformare si manipulare atat a populatiei civile, cat si a grupurilor inarmate care ocupasera anumite obiective de stat. Parte din aceasta campanie a fost si alarma data, se pare, de un cadru al Armatei, care a starnit si mai multa panica printre civilii si militarii aflati in cladirea CC-PCR. Ei au fost anuntati ca vor fi atacati de o escadrila de elicoptere, denumita "Prigoana vantului", in care s-ar afla imbarcati zeci de luptatori libieni antrenati special pentru lupta de gherila urbana.

Un raport al Ministerului Apararii Nationale, elaborat de inginerii militari in primii ani ai deceniului trecut, raport care nu a fost facut public nici pana in prezent, releva ca in primele zile ale revolutiei spatiul aerian al Romaniei a fost invadat de tinte aeriene cu caracteristici de zbor ase