Confruntate cu o criză de lichiditate, băncile au început încă din această toamnă să renunţe la promovarea produselor de creditare şi să iasă în faţă cu depozite şi conturi de economii. Deponenţii vor avea cel mai mult de câştigat în 2009, în timp ce împrumuturile vor rămâne mai departe scumpe.
Odată cu eliminarea impozitului pe dobânzile din depozite, bancherii speră ca populaţia să devină din ce în ce mai interesată să îşi plaseze economiile în bănci.
"Depozitele populaţiei şi ale companiilor sunt în acest moment sursele principale ale băncilor pentru creditare; accesul la refinanţare externă este foarte dificil, dată fiind percepţia de risc de ţara", a declarat Steven Van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.
Numai în ultimele 2 săptămâni, trei bănci importante - BCR, BRD şi Alpha Bank - au anunţat oferirea unor dobânzi de peste 7% la depozitele în euro constituite de populaţie, în condiţiile în care nivelul dobânzilor pe piaţa internaţională - Euribor- a scăzut la minimul din ultimii 2 ani. Randamentul economiilor în valută va stagnaO reducere a nivelurilor de dobândă la depozite în următorul an nu este previzionată de bancheri decât pentru economiile în lei. Pentru depozitele în valută, aceştia consideră că s-a atins un prag maxim peste care băncile nu vor trece, dar nici nu se va înregistra o tendinţă de diminuare.
"Dobânzile plătite de bănci pentru persoane fizice se vor situa între 4,5% şi 7% (n.r. - la euro) în funcţie de produsul, scadenţa şi politica fiecărei bănci", au precizat analiştii BCR.
În cazul dobânzilor în lei, scăderea dobânzii de politică monetară va duce în final la o reducere a randamentelor pentru depozitele în monedă naţională. Rata stabilită de BNR se ridica acum la 10,25% - cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană -iar o diminuare a acesteia este anticipată de analişti.
Costul resurselor de finanţare
