Departamentul de dezinformare al Securitatii s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente sectii ale politiei politice comuniste. Salariatii departamentului n-au devenit someri dupa 1989. S-au privatizat si au intrat in presa, justitie, partide si concerne. Eficienta lor nu s-a dezmintit. In slujba grupurilor postcomuniste care au preluat puterea in Romania si au ramas la carma pe fata sau din umbra, au reusit sa discrediteze puternic ideea lustratiei. Atat de temeinic au facut-o, incat nici societatea civila n-a ramas unita in aceasta privinta. Mai e oare nevoie de o lege a lustratiei in Romania? Si ce se va intampla cu reforma justitiei? Cum poate fi pusa ea in aplicare in conditiile politice date?
Iata doua intrebari care se pun cu acuitate la 19 ani de la revolutia din decembrie.
"Alianta dintre PD-L si PSD, pe care am crezut-o imposibila pana in ceasul al 12-lea, este de natura sa naruiasca definitiv speranta in reforma morala a clasei politice romanesti", afirma un comunicat de presa al Societatii Timisoara, lansat la aniversarea a 19 ani de la revolutie. La randul sau, primarul orasului de pe Bega, Ciuhandu, liderul PNTCD Timis, a deplans "refacerea FSN", cerand o lege a lustratiei care sa-i indeparteze pe fostii securisti si lideri comunisti din viata publica, din cea politica si din justitie.
E greu de contestat ca un bilant realist al ultimelor doua decenii probeaza legitimitatea acestor revendicari. Fiindca, daca, in tot acest interval postcomunist relativ indelungat, singurul actor imposibil de indepartat din prim-planul scenei romanesti a ramas atotputernica si omniprezenta coruptie, acest fapt devastator pentru viitorul tarii se datoreaza absentei lustratiei si a unei eficiente reforme a justitiei.
Perpetuarea in pozitii influente, in parlament, ori in Executiv, in justitie, servicii secrete si la conducerea unor concerne incl
