Cd-cartea adună 36 de poeme rostite la Radio de Tudor Arghezi între anii 1956 şi 1967. Cînd aţi citit ultima oară un poem de Tudor Arghezi? Dat fiind că sîntem în Ajunul Crăciunului, iată un „Psalm”, acesta fiind şi ultimul poem citit la Radio de Arghezi. Info

"Cuvinte potrivite"

de Tudor Arghezi,

CD-carte cu o prezentare de Paul Cernat

Editura Casa Radio, 2008

Era în 1967, iar poetul avea 87 de ani:

„Cînd m-ai făcut, mi-ai spus: de-acum trăieşte./ Şi am trăit, aşa se povesteşte.// Trăirea mea se cheamă viaţă, şi omoară./ Dar tu mi-ai spus odinioară/ Că ne ucide moartea, nu viaţa şi iubirea;/ Atît a învăţat de tine omenirea.// Nu mi-ai vorbit de lacrimi niciodată,/ Dar lacrima-i în mine adunată./ M-ai îndemnat să joc, să cînt,/ Şi nu mi-ai pomenit şi de mormînt.// Tu n-ai făcut pămîntul din milă şi iubire./ Îţi trebuia loc slobod, întins, de cimitire.”

Audio-cuvinte potrivite

Fost călugăr, laborant chimist pentru o scurtă perioadă, teolog amator, temut gazetar satiric promonarhic, mitizat în anii `30, interzis de comunişti în 1948 (în urma articolului scris de obscurul Sorin Toma în „Scînteia”, „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei”; un articol demolator şi incriminator fusese scris iniţial de M.R. Paraschivescu), ajuns grădinar în celebra livadă de la Mărţişor, reabilitat în 1955 (datorită primului secretar Gh. Apostol şi la sugestiile lui Mihail Ralea şi Mihai Beniuc) şi aclamat instantaneu drept cel mai mare poet român în viaţă, Tudor Arghezi a intrat după moarte într-un con de umbră.

Bacovia şi Blaga fuseseră redescoperiţi, stîrnind emulaţie printre scriitori, admiraţie şi interes printre critici, dar nu şi Arghezi. După `89, s-a discutat mai mult despre compromisurile cu puterea comunistă făcute de poet: volumul „revoluţionar” „1907.

Peiz