Într-o perioadă de prăbuşire a bursei, plasamentele în depozite bancare şi obligaţiuni au mărit, în luna noiembrie, randamentele raportate de cele mai mari fonduri private de pensii. Criza de lichidităţi din sistemul bancar a făcut victime în råndul celor care au avut nevoie de credite, dar şi cåştigători în cazul clienţilor care dispun de lichidităţi pentru economisire. Cu bani de plasat şi plăţi care nu vor trebui făcute decåt peste mai mulţi ani, fo

Într-o perioadă de prăbuşire a bursei, plasamentele în depozite bancare şi obligaţiuni au mărit, în luna noiembrie, randamentele raportate de cele mai mari fonduri private de pensii.

Criza de lichidităţi din sistemul bancar a făcut victime în råndul celor care au avut nevoie de credite, dar şi cåştigători în cazul clienţilor care dispun de lichidităţi pentru economisire. Cu bani de plasat şi plăţi care nu vor trebui făcute decåt peste mai mulţi ani, fondurile private de pensii se numără printre cei din urmă. Băncile au plătit, în noiembrie, dobånzi uriaşe la depozitele pe termen scurt (peste 20%, în unele situaţii chiar aproape de 30%), ridicånd randamentele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), după performanţele modeste din lunile precedente. „Nivelul maxim plătit de bănci este de 27%“, afirma oficialul unui administrator de fond despre cea mai mare dobåndă obţinută pentru un plasament bancar.

Fondurile profită astfel de forţa pe care le-o dau lichidităţile de care dispun într-o perioadă de criză. Şi derogările de la legislaţia privind structura plasamentelor, obţinute de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), au ajutat fondurile: pånă pe 17 decembrie, acestea pot ţine în depozite mai mult de 20% din activele administrate.

Performanţă în salturi

Alte instrumentele care au săltat randamentele sunt obligaţiunile corporative emise în lei şi lis