Revelionul 1989… în acea perioadă am fost la Predeal, unde aveam mulţi prieteni, şi unde obişnuiam de câţiva ani să cântăm la Casa de Cultură din staţiune.
Susţineam, de regulă, unul sau două concerte de colinde (folosesc pluralul, pentru că eram împreună cu Ştefan Hruşcă!). Directorul Casei de Cultură, Nelu Bastea (acum prosper om de afaceri), ne era foarte bun prieten şi, la iniţiativa noastră, organizam împreună, la 1 şi 2 ianuarie, concerte ad-hoc... Lumea afla oricum că eram acolo pentru că ieşeam cu prietenii pe străzi, ne plimbam şi se afla uşor că eram în zonă. Toţi îşi doreau câteva cântece, acolo, la "locul faptei", la Predeal!
În general, după câte un turneu mai lung, cum ar fi fost şi cel din luna decembrie a anului 1988, ne retrăgeam să ne mai odihnim în câte o staţiune şi stăteam câteva zile... până după Revelion! Ajungeam cam la 28-29 decembrie, căutam cu mare greutate locuri de cazare, că mai toate erau rezervate de mult, şi ne şi gândeam cum şi unde vom face Revelionul, şi bineînţeles împreună cu Nelu Bastea pregăteam concertele pe care le susţineam imediat după sărbătoarea trecerii dintre ani!
Cazare am găsit la Pârâul Rece, dar nu prea dădeam pe acolo că eram mai tot timpul plecaţi cu petrecerile de care ne era tare dor, având în vedere programul nostru foarte încărcat din timpul anului. Eu am fost însoţit de Gabi, soţia mea, şi de băiatul nostru Mihnea Valentin în vârstă de doar 7 ani! Revelionul l-am petrecut la Casa de Cultură, într-o sală mare, pregătită de noi, ornată senzaţional tot de noi, iar de mâncare pregăteau fetele... Mai făceam rost şi noi din zonă, alergând de la Sinaia până la Braşov, căutând prin magazine, pe la particulari, pe la cunoştinţe, şi în final aveam cam tot ce ne trebuia, că prea mult nu ne doream... Petrecerea să fie mare şi să ţină mult!
De dormit nu dorm
