în Wikipedia

Prin două articole recente, România literară, îl aduce în atenţie pe Matila Ghyka (Mihai Sorin Rădulescu, Pe urmele lui Matila C. Ghyka, în nr. 43 din octombrie 2008, şi Virgil Nemoianu, Matila Ghyka în America, în nr. 49, din decembrie 2008). Ne sunt furnizate o sumedenie de informaţii dintre cele mai interesante despre acest autor de "frumoase excentricităţi", pentru a prelua o expresie folosită de Nemoianu. Dar cititorul român se poate întreba: Ce mare ispravă are acest Matila Costiescu Ghyka (mai departe MCG) la activul său, de merită să i se cunoască atâtea detalii biografice, locurile prin care s-a perindat, rudele, ascendenţii, universităţile la care a predat etc.? Pentru a afla un răspuns, va merge la dicţionare, enciclopedii, istorii şi manuale universitare româneşti de literatură, de matematică, de muzică, de arte vizuale, de filozofie, de arhitectură şi nu-l va găsi sau, foarte rar, va găsi o informaţie telegrafică prea puţin semnificativă. îi va rămâne o speranţă, Wikipedia, unde s-a dus şi Virgil Nemoianu, şi iată ce se poate citi acolo: "Matila Costiescu Ghyka, sept. 13, 1881 - iulie 14, 1965; poet, romancier, matematician, istoric şi dipomat, în această din urmă calitate servind între 1910 şi 1940 la Roma, Berlin, Londra, Paris, Viena, Stockholm, şi din nou la Londra. Academia Navală a Franţei din Brest, Şcoala Superioară de Electricitate din Paris, Facultatea de Drept a Universităţii Libere din Bruxelles, unde obţine un doctorat magna cum laude. Introdus de Paul Morand şi de Principele Antoine Bibesco în cercurile literare din Anglia şi din Franţa. Prieten cu Marcel Proust." Se constată că trebuie să mai adăugăm încă cel puţin două atribute: inginer şi jurist.

Un dezechilibru

în cultura românească

Plasându-se la interfaţa atâtor domenii, MCG şi-a asumat