În anii interbelici, palatul „Adevĕrul” de pe Sărindar stârnea admiraţia vizitatorilor. Azi, fostul palat al presei şi al artei e o ruină. A găzduit în perioada comunistă tipografia „Luceafărul”, tipografia s-a privatizat, iar actualii proprietari nu s-au hotărât ce întrebuinţare să dea clădirii. „Direcţiunea ziarului Adevĕrul vă roagă să bine voiţi a onora cu presenţa D. inaugurarea noului său local din strada Serindar n. 11, care se va face în ziua de Duminică 3 Maiu, orele 2 p.m. Bucuresci 1898”.

Lucrând până atunci într-o redacţie micuţă şi rudimentară, aflată în Pasajul Băncii Naţionale, gazetarii de la „Adevĕrul” s-au mutat, în 1898, într-un adevărat palat. Căci „palat” i s-a spus de la început clădirii de pe strada Sărindar (actuala stradă Constantin Mille), proiectată de arhitectul Ştefan Ciocârlan, după modelul palatului „Figaro” de la Paris.

Până atunci, până în mai 1898, gazetarii de la „Adevĕrul” schimbaseră mai multe sedii: iniţial, în august 1888, redacţia şi administraţia se aflau în tipografia Thiel şi Weiss din strada Doamnei, ziarul s-a mutat apoi în strada Nouă, colţ cu strada Academiei, deasupra restaurantului Dodani, apoi in casa unui anume Steiner de pe Bulevard, unde era şi tipografia în care se imprima ziarul.

Clădirea „Adevěrul” este azi o ruină, învelită cu o copertină albă (stânga)  Foto: florentina ţone

După conflictul cu administratorul Toma Basilescu, ziarul a fost tipărit la Tipografia Grigore Luis, din strada Academiei , iar redacţia s-a mutat, provizoriu, în casa Carapati, de peste drum de tipografie. Ulterior, „Adevĕrul” a ajuns în strada Enei şi după aceea, în Pasajul Băncii Naţionale. Iar în 1898, în Palatul de pe Sărindar.

Palat al presei şi al artei

Avea, ce-i drept, caracteristicile unui palat imobilul menit să găzduiască zia