Ce comedie au jucat toţi protagoniştii peste focul rugului şi peste un suflet de fată arsă! Şi ce comedie a jucat istoria în general!
O piesă despe Ioana d’Arc la Teatrul de Comedie? Iată o informaţie cel puţin deconcertantă, dacă nu bizară, spune dramaturgul Matei Vişniec, a cărui piesă „Ioana şi focul“ a fost pusă în scenă de regizoarea Cătălina Buzoianu la acest teatru.
Ioana d’Arc este interpretată de Dorina Chiriac, iar povestitorul, călugărul, bufonul Hainselin, ducele de Bedford, cardinalul, rectorul - de Marius Manole, care intră cameleonic în toate ipostazele şi îşi dă măsura întregului său talent. Regelui Charles VII, actorul Dragoş Huluba îi redă tot grotescul.
Dorina Chiriac este o fetiţă tunsă scurt, în picioare goale, cu ochii mari, care îi înoată la un moment dat în lacrimi. Plină de candoare şi de forţă. Montarea Cătălinei Buzoianu aduce lumini foarte rafinate şi, în prim-plan, măşti ale istoriei, în decorul semnat de Puiu Antemir, costumele Ancăi Răduţă şi păpuşile şi marionetele Lianei Axinte, pe muzica lui Mircea Florian. Dramaturgul a conceput povestirea unei povestiri în cadrul piesei sale.
Vişniec, de altfel, afirmă că scopul lui a fost să scrie o piesă despre cum se scrie istoria, „cu ce ingrediente, cu ce note de umor negru şi de ironie fină, cu ce elemente de grotesc şi de macabru, cu ce hohote de râs divin şi cu ce urlete de suferinţă pământească....“.
În spectacol, se cântă, măştile dansează ameţitor. Uneori, actorii devin cadavre pe câmpul de luptă. Scheletele scot diferite instrumente medievale de muzică şi încep să-l acompanieze pe rege. Irina Sârbu dă o notă aparte spectacolului, fiind atât maestrul Chicot Cezaria, cât şi judecător, dar şi un „schelet“ expresiv şi cântător.
În final, istoricii reîncep cu febrilitate să smulgă pagini pe care le aruncă în aer.
