Evenimente importante pentru zeci de milioane de oameni au trecut prea repede în plan secund. Anul a fost marcat de independenţa Kosovo, respingerea tratatului de la Lisabona, ciocnirea din Georgia, alegerea primului preşedinte de culoare al SUA ori atacurile din Mumbai, dar nu poate fi rezumat de acestea. La 1 ianuarie 2008, Ciprul – cu cele două baze militare suverane britanice din insulă - şi Malta au adoptat euro; la acel moment, 74% din ciprioţi şi 65% din maltezi se temeau că euro le va mări preţurile.
Tot la începutul lui ianuarie, preţul petrolului a atins - pentru prima oară - 100 de dolari pe baril, zdruncinând puternic economiile dependente de petrol, mai ales cea a SUA.
Preţul-record s-a datorat unui cumul de violenţe politice în Nigeria şi Algeria - membre OPEC şi surse-cheie pentru importurile americane de petrol după scăderea importurilor din Mexic şi Venezuela.
Luna următoare, Moscova conducea în golful Biscay, din apropierea coastelor Franţei şi Spaniei, cel mai mare exerciţiu aero-naval rusesc în ape străine de la implozia URSS.
Ocazie pentru cuirasatul Moskva să lovească o ţintă aflată la 350 de mile distanţă cu o rachetă de croazieră supersonică Bazalt, capabilă să poarte focoase nucleare.
Exerciţiile au avut loc pe fundalul opoziţiei preşedintelui Putin în privinţa independenţei Kosovo şi a instalării unui scut antirachetă în Europa de Est.
În februarie, compania petrolieră de stat a Venezuelei (PDVSA) a suspendat vânzările de ţiţei către compania americană Exxon Mobil, acuzată de „hărţuire juridico-economică“.
Preşedintele Chavez a plusat, ameninţând că ar putea întrerupe exporturile către SUA. Anterior, Exxon s-a opus naţionalizării de către guvernul venezuelean al unuia dintre cele patru proiecte de extracţie a petrolului greu din bazinul râului O
