Mult mediatizata campanie de salvare a Bucureştiului din acest an a fost susţinută de toţi candidaţii în timpul alegerilor locale, însă niciunul dintre aleşi nu a făcut nimic până acum. Lansat de 24 de asociaţii neguvernamentale, pactul nu a fost luat în discuţie de către autorităţile locale. “Pactul pentru Bucureşti” a fost lansat odată cu alegerile locale şi s-a dorit a fi un regulament impus de către alegător viitorului primar. Actul a fost semnat de candidaţii la primării, toţi aderând la cerinţele bucureştenilor pentru o Capitală occidentală.

Niciun primar nu a luat în considerare acest pact după câştigarea alegerilor, dar cei mai mulţi şi l-au agăţat pe un perete din biroul de la primărie.

Principalele cerinţe din pact erau realizarea, conform uzanţelor internaţionale, unei Strategii de Dezvoltare a Bucureştiului şi, în baza acesteia, actualizarea Planului Urbanistic General (PUG), adică “fundaţia” unei relansări coerente a tot ce înseamnă capitala României.

Termenul-limită al acestor obiective a fost stabilit pe 1 iunie 2010. Însă, Bucureştiul continuă să se găsească într-un haos urbanistic continuu.   

Obiectivele Pactului, neatinse

Chiar dacă Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, una din organizaţiile iniţiatoare, a propus şi în instanţă nerespectarea obiectivelor, acest lucru nu s-a întâmplat.

Printre alte puncte încălcate ale Pactului se numără şi “eliminarea prevederii conform căreia Planul Urbanistic Zonal poate fi iniţiat de un privat, crearea unui sistem de transport în comun unificat la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti, care să includă metroul şi să valorifice reţeaua feroviară şi de gări existente care va avea termen 1 ianuarie 2010 sau se va inventaria fondul verde în termen de un an, iar apoi vor fi monitorizate continuu starea şi operaţiunile care se fac asupra