In Ajunul Anului Nou, tinerii merg cu "Plugul", iar copiii cu "Plugusorul". Obiceiul isi are radacinile in vremuri stravechi, precrestine, atunci cand oamenii faceau urari pentru fertilitatea pamantului si belsugul gospodariei. Tinerii pocnesc din bice ca sa alunge anul vechi si isi acompaniaza cantecul cu clinchete de clopotei si sunete infundate de buhai si talangi.
Tot in Ajunul Anului Nou, se scobesc 12 cepe sau jumatati de ceapa si se pune cate o lingura de sare in fiecare dintre ele. Fiecare ceapa reprezinta o luna a anului. In functie de lichidul strans, pe 1 ianuarie se interpreteaza care dintre lunile anului vor fi ploioase si care secetoase. Prin extensie, se considera ca primele vor fi imbelsugate, iar cele din urma mai sarace.
Inca dupa miezul noptii de Anul Nou, copiii isi incep colindatul cu sorcova. Oamenii cred ca daca sunt sorcoviti vor fi sanatosi si le va merge bine in anul ce-a inceput.
In noaptea dintre ani, fetele nemaritate incearca sa-si ghiceasca soarta, daca anul urmator le va aduce sau nu petitori. Pentru asta pun cenusa intr-un pahar cu apa si arunca inauntru o verigheta. Din formele care se ivesc in interiorul cercului, fetele afla daca isi vor intalni sau nu sortitii in acel an. De asemenea, in unele parti se practica si ghicitul in oglinda. Fata se aseaza pe intuneric in fata unei oglinzi, intre doua lumanari, sperand ca in luciul oglinzii sa se iveasca chipul celui sortit.
Traditia spune ca prima persoana care iti intra in casa dupa Anul Nou sa fie un barbat, pentru ca el va aduce norocul si belsugul in casa.
Prima persoana pe care o imbratisezi dupa miezul noptii dintre ani trebuie sa fie un barbat sau o persoana in varsta, ca sa fii sanatos si sa traiesti o viata indelungata.
In noaptea de Revelion si pe 1 ianuarie se manaca peste, pentru ca tot
