Programul a fost lansat în 2002, dar de atunci lucrările stagnează
Reabilitarea termică poate reduce la jumătate facturaProgramul de reabilitare termică a fost demarat în baza OUG 174/2002, iar la apariţia legislaţiei privind reabilitarea termică a blocurilor, cheltuielile pentru operaţiune aveau trei surse de finanţare, fiecare responsabilă de câte o treime din costuri. Într-o primă fază, auditul energetic şi proiectarea lucrărilor de reabilitare sunt finanţate de la bugetul de stat. Lucrările efective urmau apoi să fie suportate în proporţie de 37% din bugetul de stat, 30% din bugetul Consiliilor Locale şi 33% din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari.
Timp de trei ani, nu s-a întâmplat nimic. În perioada 2005-2006, încercând să readucă la viaţă proiectul, autorităţile au iniţiat o serie de modificări legislative şi au plătit o campanie masivă de informare, care nu şi-a atins însă scopurile. Conform unui audit ulterior, lipsa iniţiativei asociaţiilor de proprietari provine, în foarte mare măsură, din lipsa de informare a cetăţenilor asupra beneficiilor reabilitării termice şi a facilităţilor oferite.
Probabil cea mai importantă modificare făcută în legislaţie a fost cea de la începutul anului acesta, care permitea Consiliilor Locale să preia cota de cheltuieli care revine asociaţiilor de proprietari la bugetul propriu. Din modul de formulare al modificării, însă, nu reiese că legiuitorul nu a dorit că aceste cheltuieli să fie preluate la bugetul local nediscriminatoriu, aşa cum vroia primarul sectorului 2, Neculai Onţanu. Formularea din lege este că în aceste condiţii Consiliile Locale "pot hotărî şi prelua finanţarea cheltuielilor ce revin în sarcina asociaţiilor de proprietari, în funcţie de starea tehnică a clădirii şi situaţia materială a proprietarilor". În proiectul de hotărâre prezentat de Onţanu prin luna aprilie se menţionează c