Sărbătorile de iarnă sunt bogate în semnificaţii, iar noaptea dintre ani are ore pline de magie. De la strămoşii romani am preluat circa 70 la sută din obiceiurile populare. Am adăugat, de-a lungul vremii, aproximativ 30 la sută superstiţii. Trei, doi, unu şi… atenţie la semne! În familia ardeleanului Adrian D., de 25 de ani, este important cine trece primul pragul casei în întâia zi a anului.
Dacă este o femeie, atunci anul va aduce ghinion, iar dacă e un bărbat, viitoarele 12 luni vor fi pline de noroc şi bunăstare. Teodora are 50 de ani şi e din Moldova.
Pentru ea, copiii care vin cu sorcova după miezul nopţii sunt semn bun, fiindcă „cine rămâne nesorcovit va fi pândit de boli, iar casa îi va fi ocolită de oaspeţi tot anul“.
Bucureşteanul Alin, de 32 de ani, recunoaşte şi el un obicei care se ţine în casă de câţiva ani: „Avem întotdeauna pe masă peşte.
Se spune că dacă mănânci peşte în prima zi din an, vei fi uşor ca peştele şi vei trece prin probleme la fel de repede ca el prin apă“, povesteşte Alin.
Fie că invocăm obiceiurile moştenite în familie sau superstiţiile pe care le adoptăm singuri, noaptea dintre ani este un bun prilej pentru a reînnoi „pactul“ cu hazardul.
Obiceiuri versus superstiţii
Parapsihologul Radu Botez explică refugiul în „legea“ semnelor prin faptul că, în mod subconştient, avem nevoie să simţim că stăpânim lucrurile şi că, urmare a fricii ancestrale care îl face pe om mai vulnerabil, mediul cel mai propice pentru ca superstiţiile să prindă viaţă este cel rural.
Rodnicia mediului rural este descrisă şi de etnologul Şerban Anghelescu, care spune că „ţăranul credea în eficacitatea actului ritual, care era un act religios – pentru începutul fiecărei activităţi.
Nimic nu era dezlegat de Dumnezeu sau dezlegat de lumea m
