La 1 ianuarie, insula caraibiană sărbătoreşte jumătate de secol de la revoluţia comunistă şi tot atâţia ani de rivalitate cu SUA. După cinci decenii de embargo american şi colaps economic, unul dintre ultimele bastioane comuniste ale lumii, Cuba, se află în faţa unor reforme structurale. În timpul preşedinţiei sale, începute exact acum 50 de ani, Fidel Castro a expropriat companiile străine, şi-a aruncat în închisoare adversarii politici, şi a trimis în exil câteva milioane de cubanezi.
Totuşi, el a realizat şi reforme istorice, făcând mari progrese în domeniile sănătăţii şi educaţiei, care au ridicat ţara insulară la nivelul statelor occidentale, din acest punct de vedere. Pe parcursul a cinci decenii, cei 11 milioane de cubanezi s-au confruntat cu embargoul american, cu colapsul economic care a urmat destrămării URSS în 1991 şi, mai recent, cu retragerea lui Fidel Castro, după ce acesta s-a îmbolnăvit grav în iulie 2006.
În 2008, Cuba a fost lovită de trei uragane ce au cauzat pagube de 10 miliarde de dolari, echivalentul a 20% din PIB-ul Cubei.După ce a ţinut piept la nu mai puţin de 10 preşedinţi ai SUA, Fidel Castro a devenit în prezent un model pentru o nouă generaţie de lideri de stânga din America Latină, între care preşedintele venezuelean Hugo Chavez şi cel bolivian, Evo Morales. Ambii vor participa la festivităţile ce vor avea loc pe 1 ianuarie la Santiago de Cuba, fostul centru al insurecţiei lui Castro.
Dramă geopolitică
Revoluţia comunistă începută de Fidel Castro acum 50 de ani a alimentat una dintre cele mai îndelungate şi mai marcante drame geopolitice, aceea a rivalităţii dintre Cuba şi SUA, consideră analiştii americani. „Ar fi extrem de naiv să credem că bunele intenţii ale unei persoane inteligente ar putea schimba ceea ce a fost creat de-a lungul a mai multor secole de interese şi lăcom
