Venirea Anului Nou este insotita de obiceiuri si superstitii, specifice fiecarui popor al lumii. Spaniolii de exemplu mananca 12 boabe de struguri in noaptea de Revelion, la ora 12, simbol al dorintelor pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului urmator, iar napolitanii arunca pe fereastra lucruri vechi, care reprezinta anul ce se incheie, relateaza Mediafax.
Anul Nou, in multe zone din Europa, este asociat cu superstitii si preziceri. De exemplu, in unele parti din Elvetia si Austria localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel ce gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.
In Scotia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.
Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmat