Vladimir Tismăneanu: "Intrăm într-un nou an cu speranţa că va fi mai paşnic şi mai generos decât cel care s-a scurs."

Şi totuşi aflăm veşti terifiante privind ororile din Congo, Darfur, Somalia. Editura Curtea Veche a publicat recent, în cadrul colecţiei „Constelaţii“, în traducerea lui Catrinel Pleşu, volumului Slavenkăi Drakulici, Nu ar face rău nici unei muşte. În cuvintele sale de susţinere, Andrei Pleşu scrie despre „farmecul sângeros“ al volumului: „Slavenka e în acelaşi timp tandră şi intransigentă, înţelegătoare şi nemiloasă. Suita de portrete pe care o oferă echivalează cu o întreagă bibliotecă de etică sau de filosofie a istoriei“. Cartea binecunoscutei scriitoare şi ziariste croate, care trăieşte acum în Suedia, este o invitaţie la reflecţie asupra destinului puterii şi pasiunilor tribalist-nihiliste în secolul lagărelor de concentrare. Trebuie făcută o importantă precizare: autoarea croată a fost o critică acerbă a regimului generalului Franjo Tudjman, fiind atacată, împreună cu alte intelectuale democratice, drept una dintre „vrăjitoarele din Zagreb“.

Păşind pe urmele celebrei gânditoare politice Hannah Arendt, autoarea ne ajută să înţelegem fenomenele de rinocerizare atât de specifice universului totalitar. Această apariţie editorială este inedită deoarece este consacrată proceselor din cadrul Tribunalului Internaţional de la Haga împotriva celor acuzaţi de a fi comis crime împotriva umanităţii în timpul războaielor ce au urmat dezintegrării Iugoslaviei. În pofida interesului imens faţă de acest subiect, în România există foarte puţină literatură disponibilă pentru descifrarea complexităţilor fenomenelor implicate de asumarea şi judecarea genocidului din Europa de Sud-Est. Nu în ultimul rând, acest volum este cu atât mai actual cu cât, doar acum 5 luni (18 iulie 2008), s-a reuşit, după atâţia ani, arestarea lui Radovan Karadjici,