La sfârşitul lunii iunie a anului trecut, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, a decis trimiterea forţelor de ordine în toate taberele de nomazi, pentru prelevarea amprentelor de la toţi ocupanţii. Această decizie a fost una foarte disputată atât de autorităţile de la Bucureşti, cât şi de oficialii europeni. Potrivit acestora, măsurile adoptate încalcă prevederile UE referitoare la libera circulaţie şi că sunt discrimatorii la adresa etniei rome.
Pe evz.ro aţi putut urmări, în timp real, reacţiile autorităţilor la această măsură controversată.
Băsescu a mers la Roma Şeful statului a mers, la jumătatea lunii iulie, în capitala Italiei, la invitaţia premierului italian, Silvio Berlusconi. În cadrul conferinţei de presă, organizate după întâlnirea cu premierul Berlusconi, preşedintele a propus Guvernului italian "să ne implicăm împreună în integrarea romilor în societate". Şeful statului a precizat că doreşte să îşi protejeze cetăţenii oriunde s-ar afla în lume şi a făcut un apel către poporul şi presa italiană pentru ca romii să primească şansa de a profita de statutul de cetăţeni europeni. "Poziţia mea este o poziţie în interesul românilor. Punct. Deocamdată discuţiile între mine şi Guvernul italian nu sunt definitivate, sunt în evoluţie", preciza Traian Băsescu, la jumătatea lunii iulie. "Partea română nu poate fi de acord cu discriminarea niciunui cetăţean al său, dacă este vorba despre un proces de discriminare", a mai adăugat atunci şeful statului. Parlamentul European, împotriva amprentării romilor Europarlamentarii consideră că măsurile de amprentare a romilor din Italia, adoptate de Guvernul de la Roma,constituie un act de discriminare. Astfel, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îndeamnă autorităţile italiene să nu colecteze amprentele digitale ale romilor şi să nu le utilizeze pe cele deja colectate, în aşt
