Informatia este accesibila azi tuturor. Ne face insa asta mai intelepti? Si chiar daca majoritatea batranilor s-ar considera intelepti, cum se face ca nu pot sa-si aduca aminte cum il cheama pe interlocutor?
Pentru definirea intelepciunii si intelegerea felului in care este perceputa, nu s-a gasit inca o viziune globala. Acesta este insa scopul unui proiect de cercetare in valoare de 2 milioane de dolari desfasurat la Universitatea din Chicago, arata MSNBC.
Initiativa va antrena 23 de savanti din toate domeniile (de la istorici pana la economisti si psihologi pana la experti in computere) care vor avea sarcina de a examina conceptul de "intelepciune", cu scopul de a o cultiva si de a-i intelege natura. Proiectul se intituleaza "Defining Wisdom" (Definirea Intelepciunii).
Definitii ale acestui concept exista, chiar daca printre savantii enumerati acestea ar varia: un expert in comunicare ar spune ca intelepciunea presupune inteligenta si sensibilitate la nevoile celor din jur, iar cel in computere ar spune ca reprezinta capacitatea de a accesa rapid informatii. Un istoric ar refuza sa enunte o definitie pana cand nu a reusit sa o extraga dintr-un context istoric dat.
Intelepciunea din cutremure
Cutremurele au oferit, mai mult decat orice, oportunitati pentru studierea conceptului de intelepciune, care inseamna ceva mai mult decat detinerea de informatii si experienta, potrivit lui Deborah Coen, de la Colegiul Barnard. Ea va studia felul in care observatiile laicilor din perioada 1857-1914 au ajutat savantii sa inteleaga cutremurele.
In aceasta perioada, detectoarele mecanice de cutremure nu erau fiabile, motiv pentru care cercetatorii apelau la cetatenii care erau martori ai cutremurelor.
In acelasi timp insa, unii ganditori considerau ca persoanele care au fost martori la cutremure is