Atât de des întâlnită este gastrita, încât ai zice că, dacă s-ar prezenta la doctor jumătate din oameni, ar fi găsiţi cu această boală a stomacului într-un fel constituită ca anticameră a ulcerului. Poporul chiar zice că gastrita e un ulcer mai mic.
Nu este chiar aşa, fiindcă în vorbirea poporului gastrita este o inflamaţie a ţesuturilor stomacului, în timp ce ulcerul este deja o mică leziune, o rană pe pereţii stomacului. De fapt, şi ulcerul este atât de des întâlnit şi organismul are atâta vechime în războiul cu ulcerele, încât un mare profesor român de medicină internă zicea acum mulţi ani: "Norocul nostru, al doctorilor, este că vreo 70% din ulcere se vindecă singure".
În clipa de faţă, medicina nu mai lasă să fie aruncate atâtea culpe în cârca gastritelor, fiindcă examenul cu endoscopul şi ciupirea unui fragment de ţesut pentru a fi analizat la laborator au reuşit să delimiteze adevăratele gastrite de falsele gastrite.
Care sunt simptomele ce însoţesc gastrita? Explică prof. dr Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie. Simptomele de gastrită sunt foarte diverse şi se pot suprapune peste simptomele de ulcer. Principalul semn al gastritelor, de altfel ca şi al ulcerelor, este o durere înainte de masă, dar şi în timpul mesei dacă omul este infectat cu Helicobacter Pylori. Este o foame dureroasă. Durerea persistă şi după mâncare, întinzându-se circa o oră, o oră şi jumătate după masă, la fel ca la ulcer. Gastritele sunt însoţite şi de unele neplăceri funcţionale, cum ar fi senzaţiile de burtă plină şi de saţietate rapidă. Bolnavii de gastrită, după puţine îmbucături, au senzaţia că s-au săturat.
Un alt simptom al gastritei este balonarea după masă, burta lor este umflată de gaze ca un cimpoi. Existenţa inflamaţiei în mucoasa gastrică, adică gastrita, poate fi acută, cu crize, sau cronică.
