Faţă de acum 20 de ani, românii pot bea o cafea bună mult mai uşor. Probabil, tinerii nici nu îşi dau seama câte aveau de îndurat părinţii sau bunicii lor pentru a obţine o cafea bună în Republica Socialistă România. Astăzi, cafeau o găseşti în diferite forme practic peste tot, fără a fi nevoie să înfrunţi cozi interminabile, fără şpagă şi fără „pile”. Cum stăteau lucrurile cu 20- 30 de ani în urmă, ne povesteşte fostul cafegiu bucureştean Gheorghe Florescu în cartea sa lansată de curând „Confesiunile unui cafegiu”.

Cafegiul Florescu, cel care învaţă meseria preparării cafelei de la un armean, Avedis Carabelaian, reuşeşte să aducă bucureştenilor astfel de produse în anii ‘70- ’80, când la ele aveau acces numai cei aflaţi în structurile de conducere ale statului comunist. Restul populaţiei, trebuia să se delecteze cu celebrul „nechezol”. 

Gheorghe Florescu intră în comerţ în cadrul Agenţiei de Import, iar în martie 1971 preia de la cafegiul armean Avedis Carabelain magazinul de cafea şi dulciuri din Bulevardul Hristo Botev 10. Blocul în care magazinul s-a aflat s-a prăbuşit la cutremurul din ’77, însă cafegiul revine în strada Sfinţilor 6. Activitatea sa, pusă în slujba “onoratei clientele”, se desfăşoară cu mari riscuri printre nomenclaturişti şi securişti, însă şi printre artiştii şi oamenii de cultură ai acelor vremuri deveniţi obişnuiţi ai magazinelor cafegiului.

Povestea cafelei Avedis

“Cafeaua este esenţa inteligenţei, cafeaua te scapă de iad”, ne spune Gheorghe Florescu, la lansarea cărţii sale- “Confesiunile unui cafegiu”, citând din Papa Clement al VII-lea.

Cafeaua lui Gheorghe Florescu este pregătită în sistem Avedis. “Avedis Carabelaian era nepotul celui care se ocupa cu protocolul curţii otomane, care la rândul lui era urmaşul lui Avedis Carabelaian - cafegiul primei doamne a lui Sulim