» Bioetica s-a nascut dintr-o necesitate fireasca a omului de a fi tratat ca persoana,

si nu ca un simplu obiect.

» Experientele pe fiinte umane si progresele in medicina au dus la crearea unui comitet de bioetica in Consiliul Europei.

» Romania este singura tara din UE care nu are o institutie nationala de bioetica.

In Romania nu se doreste in mod real un control etic in activitatea medicala al carei principal obiectiv este fiinta umana. Reproducerea umana asistata, transplantul de organe, studiile clinice pe subiecti umani, calitatea actului medical, respectarea consimtamantului pacientului, a confidentialitatii, a principiului justitiei si egalitatii de sanse pentru orice cetatean roman de a accede la servicii medicale etc. sunt cateva dintre activitatile medicale care au nevoie de limitele impuse de bioetica. "La nivelul Consiliului Europei, cele 46 de tari au un comitet director de bioetica, iar acesta redacteaza recomandari. Cel mai important document este protocolul de la Oviedo-Conventia privind drepturile omului in domeniul bioeticii. Documentul cuprinde o serie de protocoale referitoare la transplant, eutanasie, clonare. Incet, incet ele au fost acceptate si au devenit legi.

Conventia a fost recunoscuta de 39 de tari ale Consiliului Europei. In 2001, Romania a aderat la Conventia de la Oviedo, dar, din pacate, nu exista institutii care sa supravegheze legile respective. Nu se spune ce se intampla daca cineva din Romania incalca aceste reguli", a explicat profesorul Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania. El a subliniat ca in toate tarile UE, cu exceptia Romaniei, exista comitete nationale de bioetica acestea avand o forta extraordinara. "In domeniul stiintelor vietii nici o lege nu poate intra in Parlament daca nu are aviz consultativ pozitiv al comitetului. In schimb, Roma