Actuala putere vrea să renunţe la statutul de înalt funcţionar public al prefecţilor sau să scape de ei prin metoda „Tăriceanu“. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Înregimentarea politică a prefecţilor este una dintre frământările PDL şi PSD. La trei ani de la depolitizarea prin lege a instituţiei prefectului, democrat-liberalii şi social-democraţii caută soluţiile pentru a pune în practică înţelegerea dinaintea semnării Pactului pentru România: prefecţii să aibă aceeaşi culoare politică cu şefii consiliilor judeţene.

Variantele ar fi fie schimbarea legii prin care aceştia sunt înalţi funcţionari publici, fie folosirea unei hotărâri a guvernului Tăriceanu privind mobilitatea funcţiei. De altfel, această ultimă metodă a fost introdusă de liberali în aprilie 2007, imediat după ce PD a fost dat afară de la guvernare, fiind folosită pentru îndepărtarea prefecţilor provenind din tabăra democrată. Operaţiunea, care presupunea „degradarea“ în posturi de subprefecţi sau inspectori guvernamentali, a avut succes, până la finalul mandatului lui Tăriceanu rămânând în funcţie doar doi ex-PD-işti.

Varianta este tentantă şi pentru actuala putere. „Dacă, folosindu-te de mobilitatea funcţiei, îl trimiţi pe un om din Suceava în Olt şi pe o funcţie mai mică, mai mult ca sigur o să-şi dea singur demisia imediat. Dacă refuză, poţi să-l dai afară“, a comentat un lider al actualei puteri.

Punct nevralgic în negocierile cu UE

Planurile PSD şi PDL nu ţin cont de faptul că selecţia şi numirea pe criterii de profesionalism şi neutralitate politică au fost asumate în timpul negocierilor cu UE. De altfel, întârzierile în acest sens, care au fost criticate dur în rapoartele de ţară, l-au determinat pe Adrian Năstase să-şi asume pe final de mandat legea privind depolitizarea instituţiei prefectului.

Dacă la nivel central decizia n