Bucureştiul e sufocat de trei milioane de oameni, care se înghesuie zilnic pe o infrastructură abia dezvoltată pentru populaţia oficială de 1,9 milioane de locuitori. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Statistic suntem mai puţin de două milioane. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane. Autorităţile recunosc că trăim într-un oraş blocat şi că, dacă nu se iau măsuri la nivel instituţional, ne vom sufoca. Ritmul de dezvoltare, cel mai mare din ţară, şi care a propulsat Bucureştiul pe locul şase între capitalele europene (după Madrid), dă deja semne de oboseală, din cauza incapacităţii autorităţilor locale de a ţine infrastructura în pas cu investiţiile private.

Infrastructura Capitalei e nedezvoltată chiar şi pentru popula- ţia din statistică. Avem 1,3 milioane de maşini care se înghesuie pe aceleaşi străzi pe care, în 1989, circulau - cu sau fără soţ - maximum 250.000 de autoturisme. Avem multe cartiere de blocuri şi vile, crescute precum ciupercile pe o reţea învechită de apă şi canalizare. Avem aceeaşi structură de transport în comun din 1989 - RATB şi metrou - paralizată azi fie de traficul de la suprafaţă, fie de aglomeraţia umană din subteran.

Niciuna dintre administraţiile ultimilor 20 de ani nu a fost capabilă să gândească o strategie de dezvoltare durabilă a Capitalei, care se doreşte metropolă, dar nu e capabilă să-şi gestioneze propria creştere.

Prin urmare, deşi Bucureştiul atrage ca un magnet forţa de muncă şi investiţiile, oferă la schimb o calitate proastă a vieţii, generată de aglomeraţie, de dezvoltarea haotică, în special pe verticală, şi de ignorarea elementelor vitale pentru locuitorii ei.

Tranzitată zilnic de 500.000 de automobile

Evidenţa Populaţiei ştie că ave