Opropaganda pe cat de inselatoare pe atat de reusita ne-a impiedicat sa intelegem miza reala a luptelor politice din Romania postdecembrista si sa nesocotim flagrant adevaratul raport de forte existent in tara. Contrazicand teoria ca in Romania totul se stie, manevre tenebroase se comiteau in taina. Victimele includ si cativa politicieni de buna-credinta care au jucat un joc pe care nu voiau sa-l joace.

Adevarul este ca in nici un moment retelele de putere politica, de influenta personala si de reala detinere de mijloace materiale si banesti nu si-au schimbat tabara. Este notoriu si prea usor de demonstrat ca cei care au preluat puterea in decembrie 1989 erau membri de mana a doua ai structurilor de forta ale regimului ceausist care au sacrificat "prima garnitura" a regimului, trimisa pentru scurt timp la inchisoare si apoi pensionata cu pensii colosale, la care muritorii de rand nici nu puteau visa.

Dintr-un singur fapt pot extrage o amara satisfactie disidentii si opozantii regimului comunist: nomenclatura PCR s-a convertit rapid la ideologia liberei intreprinderi si a imbogatirii nelimitate, cu atat mai usor cu cat relatia ei cu marxismul si socialismul era de mult pur formala. Daca Romania a redevenit o tara capitalista cum preconizau criticii din tara, dar mai ales cei din exil, capitalistii propriu-zis au devenit, intr-o proportie majoritara, vechii detinatori ai puterii si, din ce in ce mai mult, prin trecerea timpului, descendentii lor ereditari. Lupii comunisti au imbracat blana tarcata a hienelor neocapitaliste.

Regula de aur a regimului comunist din Romania a fost ca legea nu era egala pentru toti. In principiu, totul era interzis. Oprit era sa posezi valuta. Calatoriile in strainatate erau un privilegiu. Alimentatia era "stiintifica". In fapt, era posibil sa castigi bani multi dand meditatii, lucrand pentru firme straine (