Într-o primă etapă, preluarea puterii reprezintă pentru Cabinetul Boc o căutare disperată de fonduri. Pentru a face rost de bani, Executivul a luat o serie de măsuri menite fie să reducă, la limită, cheltuielile, fie să aducă la bugetul de stat fonduri suplimentare.
Aşa se explică faptul că, în ultima şedinţă de Guvern din 2008, o serie de ordonanţe de urgenţă au avut ca principală temă... banii.
Una reducea cheltuielile instituţiilor de stat privind dotarea cu maşini sau mobilier. Şi, la drept vorbind, e binevenită. Majoritatea directoraşilor - foarte mulţi ajunşi în funcţii pe criterii clientelare - beneficiază, pe lângă salarii „nesimţite", de un confort de invidiat, pornind de la birouri ultramoderne, maşini luxoase şi continuând cu aparatura de ultimă generaţie... să nu le zgârie timpanele.
O alta a tăiat şansa unor foşti salariaţi din armată, interne sau justiţie de a avea o sursă de venit suplimentară pensiei de stat. Spre exemplu, ex-angajaţi din armată, beneficiari la vârste fragede de pensii greu de imaginat pentru unii bătrâni, aveau posibilitatea să facă „instrucţie" în unele instituţii, regii, companii naţionale etc şi, firesc, munca să le fie răsplătită tot de la bugetul de stat. Şi asta în condiţiile în care mulţi tineri, unii chiar foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional, îşi caută, fără noroc, un loc de muncă.
De altfel, chiar dacă îmi atrag antipatia multora, ordonanţa aceasta va aduce ceva bun şi-n învăţământ. Nu de puţine ori am avut parte să văd cadre didactice ieşite la pensie care ocupau, nestingherite catedre la unităţi de învăţământ din municipii, oraşe şi comune mari, în condiţiile în care ar trebui să recunoaştem că după 30 de ani petrecuţi la catedră nu mai ai răbdarea şi înţelegerea de la început. Stresul, rutina şi chiar blazarea îşi pun pecetea, iar cei ce au de suferit nu sunt alţii decât ele