După Vecernie, credincioşii de rit vechi din Reşiţa au făcut tradiţionalul foc în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe din zona Moroasa. Peste 6.000 de sârbi, 3.500 de ucraineni, 50 de bulgari şi 40 de ruşi lipoveni sărbătoresc astăzi prima zi a Crăciunului în Caraş-Severin. Spre deosebire de Crăciunul românilor, popoarele slave au tradiţii şi obiceiuri diferite. Unul dintre lucrurile prin care se deosebesc de ceilalţi creştini ortodocşi este faptul că în fiecare casă, în cele trei zile ale Crăciunului, oamenii păstrează paiele sfinţite de la Vecernie. Tradiţia spune că ele reprezintă ieslea în care s-a născut pruncul Iisus, iar acest lucru le aduce noroc şi le protejează casa. Paiele sunt răspândite prin locuinţe printr-un ritual specific. Copiii din familie se prind de gospodina casei care-şi umple podelele din locuinţă cu paie. „Sârbii nu mătură trei zile. De abia după Crăciun se face curăţenie, până atunci fiecare casă este plină de paie“, a specificat Vasa Lupulovici, preotul de la Biserica Ortodoxă Sârbească din Reşiţa. „După „Vecernie“ sau slujba din noaptea de Ajun, mergem acasă şi petrecem în familie. Şi noi, ca şi românii, luăm masa de Crăciun împreună şi plecăm la colindat în această noapte. Înainte şi după miezul nopţii, copiii merg să anunţe Naşterea Domnului. La oraş se păstrează puţine tradiţii, însă îmi amintesc că în a treia zi a Crăciunului bărbaţii călăresc caii. Nu ştiu exact semnificaţia acestui ritual, ştiu doar că acesta este obiceiul la noi“, a povestit Dragoslav Preda, unul dintre cărăşenii de origine sârbă. În fiecare an, acesta participă la slujba din noaptea Ajunului, după care sărbătoarea se mută în jurul mesei, alături de toată familia.

Masă întinsă, cu jar la picioare

Gospodinele slave se pregătesc şi ele intens pentru ca sărbătoarea Crăciunului să fie pe gustul întregii familii. Postul a fost ţinut de creştinii