Medic, muzician, scenarist, autor de cărţi şi fotograf, Nicolae R. Dărămuş lucrează în televiziune şi presa scrisă şi se dedică pasiunii sale pentru ecologie Dragostea pentru natură a suceveanului se trage din perioada copilăriei. „Cred că ţine şi de copilărie şi de felul în care natura ţi-a dat ceva. Dacă ţi-a dat fericire, îţi rămâne în suflet şi te întorci tot mai des la ea“, explică Nicolae Dărămuş. Deşi în tinereţe a fost vânător, bărbatul şi-a dedicat în totalitate timpul ecologiei, după ce a văzut cum oamenii distrug fauna. „O vreme, prea tânăr fiind, am purtat şi o puşcă, însă am înţeles la timp că prigoneam, crezând că fac sport, proprii aliaţi. Am văzut cum seamănul meu este păstrăvul, ursul, molidul, mai mult decât vreun politician ignorant şi arogant“, mărturiseşte Nicolae Dărămuş. După ce a practicat vânătoarea, timp de şase ani până în anul 1989, „ca o formă de frondă social-politică“, bărbatul a renunţat la această îndeletnicire. Două întâmplări l-au făcut să renunţe definitiv la vânătoare şi să aleagă aparatul foto. Fostul medic a îngrijit două generaţii de urşi şi o generaţie de lupi, care au rămas orfani în urma unor partide de vânătoare. „Cred că ecologia este medicina Terrei. Am văzut câtă comunicare, câtă inocenţă au animalele. În plus, am văzut ce crud este să le ucizi“, adaugă jurnalistul. Acum este de părere că singurul fel de a vâna este cel cu aparatul foto, îndeletnicire care este mult mai provocatoare chiar şi mai riscantă. „Vânătoarea cu arma nu mai are sens, atâta vreme cât ea nu se face cu măsură. Personal, nu prea cunosc oameni cu măsură”, mai spune suceveanul. Din anul 2001, bărbatul a renunţat la profesia de medic, dezamăgit de faptul că „omul nu poate fi vindecat”. El consideră că proverbul „Mens sana in corpore sano“ nu reprezintă un mod de viaţă pentru mulţi dintre români. „Abia când eşti bolnav începe să-ţi vină mintea la cap