- Comentariu - nr. 232 / 7 Ianuarie, 2009 Pentru cateva zile, am incercat sa privesc (daca este posibil?!) gazetaria din afara. Doamne, cati "smecheri de Romania" colcaie prin realitatea zilelor noastre! Si, cu toate sarbatorile de iarna ale Craciunului si Anului Nou, cat de trista poate fi existenta romanului, a acelui "biet roman, saracu' ", cel care "mereu da indarat ca racu' "! Privim uluiti, pur si simplu, la nesimtirea unor indivizi cu salarii si pensii de lux intr-o tara in care unii pensionari mor de foame sau se arunca in gol de pe acoperisurile blocurilor in care locuiesc de-o viata. Vedem cum o justitie (oricum legata la ochi!) devine oarba in fata hotiei, mafiei, matrapazlacurilor celor plini de bani, convinsi ca avutia lor poate deschide toate urile si sa inchida toate gurile! Roba devine doar un instrument de decor. Iar cei calare pe Himalaia banilor si a averilor ne dau cu tifla cum si cand vor. Pentru ei legea este zero! Fliustuc! Mai in urma cu cateva zile, priveam uluiti o decizie de toata panarama. Soferul din Timisoara, fiul unui mahar, care a zdrobit pe trotuar un om aflat din intamplare acolo, a fost pus in libertate. Cum justifica oamenii legii aceasta hotarare? Cica, el nu constituie un pericol social! De ce nu-i el un pericol social? Pentru ca a omorat un singur om! Ramai naucit! Cum adica? Intrebarea e: oare cati oameni trebuie sa ucida un derbedeu cu un "Ferarri" ca sa fie sub cheie? Dumnezeule, oare in ce tara traim? LAZAR LADARIU - Comentariu - nr. 232 / 7 Ianuarie, 2009 Pentru cateva zile, am incercat sa privesc (daca este posibil?!) gazetaria din afara. Doamne, cati "smecheri de Romania" colcaie prin realitatea zilelor noastre! Si, cu toate sarbatorile de iarna ale Craciunului si Anului Nou, cat de trista poate fi existenta romanului, a acelui "biet roman, saracu' ", cel care "mereu da indarat ca racu' "! Privim uluiti, pur si simplu,