- Editorial - nr. 232 / 7 Ianuarie, 2009 In ultimii ani, numarul romanilor care sufera de depresii aproape s-a dublat fata de 1989. Pe un trend ascendent se situeaza si sinuciderile. Ritmul de viata prea agitat, nivelul de trai scazut, dependenta de alcool sau droguri sunt cauze care pot impinge la sinucidere o fire predispusa la depresii. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca, in 2020, boala psihica va fi a treia cauza de mortalitate. Conform statisticilor, in jur de 20% din populatie sufera de boli psihice. Dintre tulburarile depresive, cea mai grava este depresia majora. Se manifesta prin pierderea treptata a interesului pentru mai toate lucrurile, inclusiv pentru cele care odinioara provocau placere, slabirea excesiva, diminuarea somnului pana la instalarea insomniei. Intr-o a doua etapa a bolii, se transforma fundamental modul de a gandi, de a vedea lumea si viitorul. Acesti bolnavi incep sa se autoculpabilizeze nejustificat si pentru lucruri pe care nu le pot controla. Gandurile de inutilitate si de incurabilitate, mai spun specialistii, sunt extrem de periculoase, iar consecinta imediata a unei astfel de gandiri este ideea de suicid. Studiile si statisticile arata ca barbatii sunt mai decisi atunci cand vine vorba despre sinucideri si recurg la metode mult mai violente, pentru a fi siguri ca nu exista riscul de a nu reusi sa-si duca gestul la bun sfarsit. "Noi, cei care ne-am nascut in interiorul crestinismului, nu realizam intotdeauna ce lupta grea a trebuit sa duca fiinta umana cu mentalitatea veche, deseori ostila la adresa omului si chiar a vietii. Trebuie sa ne gandim ca era o lume in care nu exista sansa iertarii, ci functionau legile riguroase ale razbunarii. Insasi notiunea de demnitate avea ceva sangeros in ea, de vreme ce implica ranirea aproapelui si chiar sinuciderea. La popoarele antice existau diverse rituri prin care sufletul se despa