Evoluţia economiei romåneşti în 2009 este caracterizată de două cuvinte: incertitudine şi impredictibilitate. Deşi analiştii nu se pun de acord dacă în acest an vom avea o creştere economică de 6%, una de 1% sau chiar o scădere a PIB, oamenii de afaceri autohtoni rămån cei mai optimişti din UE. Dacă în urmă cu trei luni se punea problema unei supraîncălziri a economiei romåneşti, susceptibilă să devină a şaptea putere a Europei, şi a necesităţii adu

Evoluţia economiei romåneşti în 2009 este caracterizată de două cuvinte: incertitudine şi impredictibilitate. Deşi analiştii nu se pun de acord dacă în acest an vom avea o creştere economică de 6%, una de 1% sau chiar o scădere a PIB, oamenii de afaceri autohtoni rămån cei mai optimişti din UE.

Dacă în urmă cu trei luni se punea problema unei supraîncălziri a economiei romåneşti, susceptibilă să devină a şaptea putere a Europei, şi a necesităţii aducerii a zeci de mii de muncitori din Asia, pentru a acoperi deficitul tot mai mare de forţă de muncă, acum se discută despre posibilitatea ca economia autohtonă să intre în recesiune, dar şi despre zecile de mii de romåni care ar putea să îngroaşe råndurile şomerilor în acest an. Adevărul este că actuala criză financiară internaţională i-a paralizat pe analiştii economici, ale căror modele matematice nu reuşesc să facă faţă incertitudinii care planează asupra economiei şi nu mai reuşesc să explice cu acurateţe ce se va întåmpla în viitorul apropiat.

În ceea ce priveşte economia romånească, Guvernul prognoza, în urmă cu o lună, o creştere de 6% a PIB în 2009, în timp ce Comisia Europeană aprecia că vom avea o creştere economică de 4,7%. În acelaşi timp, prognoza Fondului Monetar Internaţional pentru acelaşi indicator era de 4,8%, iar cea a JP Morgan, de numai 0,5%. „Există trei motive care explică aceste diferenţe. În primul rånd, este vorba de folosirea un