- Cultural - nr. 232 / 7 Ianuarie, 2009 La Fantana Blanduziei, Eminescu, reveland imaginile contrastante, convulsive, ale prezentului european, inlantuite intr-un concert al raului moral, isi subsumeaza itinerarul acelui ex commentariis sapere. "Intram deci in anul nou… " _ scria Eminescu in ultimul sau articol, Ziua de maine, 1 ianuarie 1889; continuand: "… un suveran ajuns la adanci batranete si altul, atins de-o boala ce n-avea vindecare, au fost supusi ineluctabilei legi a naturii, de care toti oamenii fara deosebire sunt stapaniti." Este cuprinderea in cuvant publicistic a aceleiasi idei din Scrisoarea I: Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii / deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii. In registrul grav, itinerarul publicistic de la Fantana Blanduziei reia intrebarea edificiului liric: Au e sens in lume? Notatia publicistului este exploziva, voit austera, precisa si dramatica prin enumeratia ampla (procedeul asidentului). In Forma si fond, invocand relele endemice si epidermice, legile devenite litera moarta prin felul de aplicare, cauzele "degenerescentei si diminuarii populatiei", formele "civilizatiunii pripite", respingand utopia, Eminescu transcrie sumbru: "Tara a fost bantuita de pelagra, de intoxicatiune palustra, de angina, varsat, toate astea in urma influentei pernicioase ce o exercita asupra sanatatii mlastinile, locuintele insalubre si neaerate, hrana neindestulatoare si munca excesiva." Diatriba, ridiculizarea ad personam, ceea ce George Calinescu numea furie sublima sau manie directa, trec dinspre detaliu tipologic (stupidul de Serurie, gheseftarul Carada, paraliticul Caragdis, dolichodactilul Costinescu) spre panoramicul european, identificat cu raul generalizat, pentru extirparea caruia nu ajuta alifia indulcitoare a eufemismului, ci numai scalpelul chirurgului. Publicistul hasureaza harta morala a Europei, paradis in