Nume care nu trebuie uitate La 73 de ani, cel care a facut din Iasi capitala luptelor libere romanesti isi aminteste cu nostalgie de acele vremuri Putini ieseni isi mai amintesc de faptul ca, in urma cu citeva decenii, orasul de pe Bahlui avea cea mai puternica grupare de lupte libere din tara, incununata cu titlul de campioana nationala in 1969. Nume ca Stelica Morcov (medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din Montreal, in 1976), Vasile Tiganas, Stefan Enache, Aurel Neagu sau Emil Butu, toti aducatori de metal pretios la marile competitii europene si mondiale, spun insa multe impatimitilor de sport trecuti de prima tinerete, care isi amintesc de scoala de lupte de la Nicolina. Faptul ca acest club fondat cu numai doi ani inainte pe linga marea intreprindere mecanica ieseana a devenit campion pe echipe la lupte, iar lotul national cuprindea, in acea perioada, sapte ieseni, se datoreaza, in foarte mare masura, antrenorului Mircea Constantin Bidiu, care, timp de un sfert de veac, si-a implinit destinele cu sportul numit in limba engleza "wrestling", atit de deosebit de mascarada omonima care se vede astazi pe posturile de televiziune. El insusi, Mircea Constantin Bidiu, a fost un luptator valoros, devenind vicecampion balcanic in 1956, la Sofia, ceea ce nu era putin, deoarece bulgarii, turcii si sirbii reprezentau forte puternice pe mapamond. Peste patru ani - dupa un stagiu de perfectionare in Japonia - a mostenit de la regretatul sau antrenor, Neculai Enache, destinul luptelor iesene si a activat la AS Locomotiva CS Nicolina timp de aproape trei decenii. In locuinta sa din cartierul Tatarasi, Bidiu a strins toate trofeele cucerite ca sportiv si antrenor, plus o sumedenie de articole decupate din presa vremii, toata aceasta veritabila avere fiind donata clubului Nicolina, o grupare axata in principal pe discipline de forta (box, lupte, haltere), dar nu numai. Cu inti