- Economic - nr. 233 / 8 Ianuarie, 2009 Administrarea si dezvoltarea fondului forestier a fost si ramane o problema, de actualitate. Ceausescu a spus candva, citez din memorie: "Pe viitor, cine va avea paduri va avea aur."Restrictiile impuse atunci taierilor de paduri au condamnat populatia sateasca din unele zone sa suporte cu greu frigul iernii. Multi dintre cei ce au indraznit sa fure lemne la adapostul intunericului, cu spatele, nu cu atelaje, au avut de suferit. In aceeasi perioada istorica, trebuie sa recunoastem, s-au facut masive impaduririi, au fost create perdele forestiere in zonele de seceta si cu vanturi puternice. Revolutia trebuia sa aduca si in acest sector al economiei nationale o schimbare radicala, ceea ce a insemnat opusul politicii anterioare. Aflam din mass-media ca in acesti ani au fost despadurite peste 35.000 de hectare si se pare ca-i dam inainte. Aceasta nu este altceva decat o dovada a politicii prioritar antinationala dusa dupa 1989. Altfel cum se explica navala afaceristilor interni si a unor agentii straine cu drujbele in fondul forestier al tarii, cu consecinte pe care le cunoastem si le traim? Deosebit de grav este faptul ca in jefuirea muntilor au fost, si poate mai sunt, implicati oameni cu functii de inalta raspundere in stat si chiar parlamentari. S-a luat vreo masura impotriva lor ? Nu! Dimpotriva, au fost realesi, pentru a-si duce actiunea mai departe. Ce au facut pentru a stopa dezastrul organele abilitate si forul suprem al tarii? Nimic! Tara crede ca, aparati sau nu de imunitate, ei vor raspunde candva si vor plati ceea ce s-a furat cand ei au fost pusi sa pazeasca. Acum, o masura bine venita ar fi aceea de a se monta, panouri la intrarea pe vaile muntilor, pe care sa fie scris: "Acest versant, aceasta vale a fost despadurita abuziv in anii…, principalii vinovati fiind…". Apoi, n-ar fi rau ca faptuitorii sa fie d