Cind un atit de fin psiholog cedeaza... psihic amenintarilor virtuale ale realitatii, psihozei crizei ce ne paste, si se inscrie In corul scepticilor, nu-ti mai ramine decit sa psalmodiezi vorba cronicarului de altadata: desartarea desartarilor si toate sint desarte. Intre atit de personalizantele figuri care publica, de ani, in aceasta pagina, dl. Adrian Neculau se distinge prin tonusul lui reconfortant, prin grauntele de speranta pe care psihologul stie a o insemina intr-un cimp dispus intru regenerare. Surprinzator, la inceput de an si de saptamina, magistrul universitar debuteaza cu un comentariu de o umoare cam neagra privind prezentul si viitorul urbei careia ii sintem conlocuitori. Admirind, printr-un nobil patetism, gloriile trecutului, "sintele firi vizionare" ce ne precedara, ungureanul (de la Ungurenii rurali si universitari, vecini cu Iacobenii mei natali), preumblindu-si sceptica privire peste Iasul zilelor noastre, nu vede nimic rasadit si rasarit mai acatarii, ci, dimpotriva, o mediocritate, o agresivitate si o promiscuitate ce nu-ti lasa decit sansa sinuciderii. Ici-colo "doi-trei scriitori, un pictor, un matematician" accentueaza si mai si penuria ieseana de valori. Asta, magistre, daca privim jumatatea goala a paharului, ceea ce, dupa aproape doua saptamini de sarbatori, e explicabil. Cealalta jumatate are, in opinia mea, o consistenta de vin nobil, si numai rautaciosii (nu e cazul domniei tale) ori mofturosii refuza sa-l deguste. "Doi-trei scriitori" de relief e deja o concesie pe care ai facut-o. Sint sigur ca, fara efort, gasim in Iasi si doi-trei pictori reprezentativi, nu doar unul. La matematicieni nu ma pricep, dar ecuatia culturala ieseana are, cert, mai multe cunoscute, decit necunoscute. Aici vietuieste si edifica, spre exemplu, un filosof al istoriei, despre care se poate spune ca a facut scoala. Mai este si o scoala de critica si istorie