Personalitatea "celui mai iubit fiu al ţării" continuă să suscite discuţii. Opinia publică şi foştii colaboratori au exprimat păreri împărţite, în emisiuni televizate, prin ziare ori în volume de amintiri. În schimb, opiniile despre soţia sa, Elena, variază incomparabil mai puţin. Toţi oamenii politici din anii ’80 care i-au cunoscut o prezintă drept "capul răutăţilor", "piaza rea" din viaţa lui, personajul malefic care îl influenţa şi chiar îl conducea din umbră.
"Pentru a face să funcţioneze bine acest raport între ea şi Ceauşescu şi raportul între ea şi ceilalţi demnitari, opinează Dumitru Popescu, i-a inoculat lui Ceauşescu o neîncredere profundă în toţi colaboratorii. În acest sens a acţionat ani întregi cu o răbdare şi o minuţiozitate de artizan asiatic. (...) A săpat milimetru cu milimetru în jurul lui o adevărată prăpastie."
El şi ea. Paginile ziarelor din ultimii ani ai regimului erau acaparate nu doar de "mult iubitul şi stimatul", ci de cuplul prezidenţial prezentat ca un tot. Laudele la adresa ei nu erau cu nimic mai prejos decât cele dedicate lui: "academician, doctor, docent", "militant de frunte al partidului şi al statului, eminent om de ştiinţă de largă recunoaştere internaţională". Cei care au cunoscut viaţa privată a celor doi mărturisesc că nu pozau în cuplu unit doar pentru prima pagină din Scînteia, o legătură cu totul şi cu totul specială părând să îi unească.
Dacă despre ultimii ani de viaţă ai Elenei Ceauşescu se ştiu mai multe lucruri, atunci când vine vorba despre copilărie, adolescenţă şi prima tinereţe, până să-l fi cunoscut pe "tovarşul", ne plasăm pe tărâmul speculaţiilor. În isteria anticeauşistă din primii ani de libertate, ziarele au publicat foaia matricolă din şcoala primară, din care reieşea că Lenuţa Petrescu nu fusese o elevă tocmai strălucită şi că nu isprăvise nici patru clase, fi