Propus de preşedintele ales Barack Obama în fruntea Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Leon Panetta provoacă dezbateri aprinse la Washington. După ce o serie de lideri ai Partidului Propus de preşedintele ales Barack Obama în fruntea Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), Leon Panetta provoacă dezbateri aprinse la Washington.

După ce o serie de lideri ai Partidului Democrat au criticat alegerea viitorului lider american, presa de peste Ocean dezvăluie că, la 30 aprilie 1987, Panetta a acordat un vot extrem de suspect pentru cineva care urmează să conducă cea mai importantă agenţie de securitate din SUA, el fiind unul dintre cei 183 de membri ai Camerei Reprezentanţilor care s-a pronunţat împotriva retragerii clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România comunistă, aflată atunci sub Nicolae Ceauşescu.

Publicaţia „The New American“ susţine, de asemenea, că viitorul şef al CIA, devenit democrat în 1971 şi ales membru al Congresului în 1976, s-a alăturat în aprilie 1985 celor 13 colegi ai săi de stânga din Congres, sponsorizând o gală pentru strângere de fonduri la a 20-a aniversare a Institutului pentru Studii Tactice (Institute For Policy Studies - IPS), de orientare promarxistă.

IPS a fost finanţat la origine cu milioane de dolari de către magnatul parfumului Faberge şi membru al partidului comunist Samuel Rubin şi de soţia acestuia, adaugă „The New American“.

Afaceri suspecte

Mai mult, Panetta a mai fost implicat într-o afacere considerată de unii ca punând în pericol siguranţa naţională, atunci când, ca şef al personalului în administraţia Clinton, a negociat transferarea în leasing pentru zece ani a şantierului naval de la Long Beach California companiei chineze COSCO, care a contribuit prin persoane conexe la campania electorală pentru realegerea lui Clinton.

În acest