În dimineaţa de 9 ianuarie, dramaturgul ceh Václav Havel găsea în cutia de scrisori un mesaj ciudat. Atât prin conţinut, cât şi prin consecinţele produse: peste nici o săptămână, autorităţile aveau să-l folosească drept pretext pentru arestarea disidentului.

Destinatarul scrisorii se ştia deci, cu nume şi prenume: Václav Havel – cunoscut disident, fondator al Cartei 77. Epistola, scrisă nu se ştie de cine, era semnată, misterios, "Torţa numărul 1". Unui om obişnuit, inedita semnătură i-ar fi putut părea o glumă, ori plăsmuirea unei minţi zdruncinate. Dar Havel a înţeles iscălitura, şi nu pentru c-ar fi avut talent de detectiv. Pentru praghezi, imaginea unui om arzând de viu trezea încă amintiri dureroase.

Episodul la care făcea aluzie semnătura de pe scrisoare se petrecuse în urmă cu exact 20 de ani. Jan Palach, un tânăr student, îşi dăduse foc în Piaţa Venceslas din centrul Pragăi în ianuarie 1969, în semn de protest faţă de intrarea trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia. Gestul extrem al tânărului Palach produsese o vie impresie la momentul respectiv. Cu trupele sovietice în ţară, zeci de mii de praghezi au luat parte la ceremoniile funerare ale unui om ce protestase tocmai împotriva ocupaţiei.

Precum în 1969, şi după două decenii tot oamenii obişnuiţi au fost seduşi de schimbările începute de Mihail Gorbaciov, secretarul general al PCUS. Ca şi în alte capitale est-europene, praghezii au scandat la manifestaţiile organizate de opoziţie numele liderului sovietic. În 1989, asociaţii precum "Copiii Boemiei", "Clubul pentru Pace John Lennon", "Asociaţia Pacifistă Independentă a Prietenilor Statelor Unite", împreună cu Carta 77, pregăteau pentru 15 ianuarie o mare adunare în piaţa Venceslas, pentru a omagia memoria lui Jan Palach.

Conţinutul scrisorii primite la 9 ianuarie a dat fiori reci destinat