O acuarela de Brömser, de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a imortalizat infatisarea initiala - de dinaintea prefacerii intr-un monument eclectic, cum il vedem si astazi in spatele Palatului CEC - a casei marelui ban Mihai Ghica.
In aceeasi tehnica, utilizata si la editarea gravurilor lui Bouquet, au fost adaugati cativa oameni pentru insufletirea imaginii, insa "pitici". Cladirea avea dimensiuni care il impresionasera pe Ion Ghica, insa era departe de a fi "faraonica", asa cum lasa sa se creada aceasta acuarela. In vechile fotografii, ea apare ca o cladire nu prea inalta - cu parter si etaj -, dar foarte intinsa. Intamplator, in imagini casa e fotografiata dinspre vest si sud, ori acuarela noastra o prezinta dinspre rasarit, pe unde se patrundea in ea.
Este partea modernizata sub influenta stilului neoclasic impus de rusi, restul edificiului avand infatisarea unei case boieresti "de la tara", desigur, in stilul unei anumite regiuni, in cazul acesta Dambovita-Prahova. Mai trebuie spus ca, pentru o scurta perioada, casa banului Ghica a servit si drept Curte Domneasca, fapt datorat lui Alexandru Dimitrie Ghica.
Revenind la analiza imaginii prezentate, se impun doua observatii: 1. Gradina ce inconjoara cladirea era de dimensiuni mult mai modeste decat cele sugerate de Brömser; si 2. In fata casei Ghica nu a existat niciodata un spatiu atat de larg, "pentru promenada", foarte aproape de ea curgand Dambovita. Este limpede ca pentru estetica lucrarii autorul a ajustat pe ici-pe colo realitatea, lucru lipsit de importanta in raport cu documentul iconografic lasat posteritatii.
O acuarela de Brömser, de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a imortalizat infatisarea initiala - de dinaintea prefacerii intr-un monument eclectic, cum il vedem si astazi in spatele Palatului CEC - a case
