Actuala criza a gazelor, provocata de razboiul dintre Rusia si Ucraina, care afecteaza jumatate din Europa, a scos la iveala o serie de probleme pe care Romania si romanii le cam uitasera sau le credeau rezolvate. Insa una e problema lipsei gazelor de import si alta e cum pui problema rezolvarii situatiei. Au fost destule voci "oficiale" zilele acestea care au spus ca, dincolo de efortul statului pentru a asigura necesarul de gaze sectoarelor vitale, trebuie sa se gaseasca si alternative la gazul natural - rusesc sau romanesc. Dar fie nu au oferit nici un fel de alternativa, fie au venit cu ideea ca, de fapt, in astfel de perioade, gazul trebuie asigurat cu precadere unitatilor importante si CET-urilor. Persoanele fizice care se incalzesc pe gaze sa se descurce cum pot sau sa treaca din nou la incalzirea centralizata, au spus citeva "capete luminate" de pe la capitala, deoarece nu e obligatia statului sa asigure gazul necesar. O idee cit se poate de falsa! In primul rind, pentru ca furnizarea gazelor naturale este un serviciu public, iar si acesta, ca orice alt serviciu public, trebuie asigurat de stat. Obligatia consumatorului nu este aceea de a-si asigura singur gazul, ci de a plati ceea ce consuma. Nu vorbesc despre localitatile care nu au retele de gaze. Dar acolo unde acestea exista - si care, oricum, in majoritatea lor au fost platite de consumatori - este obligatia statului sa asigure necesarul de gaz. Statul este cel care trebuie, in primul rind, sa se asigure ca exista necesar de gaze, rezerve suficiente sau, daca nu, sa construiasca rezervoare noi si conducte noi de aprovizionare. Pentru ca productia, importul si distributia gazelor sint activitati aflate sub reglementarea statului, chiar daca firmele furnizoare si distribuitoare sint private.
Dar sa presupunem ca statul nu e in stare sa rezolve problema astfel incit Romania sa nu mai fie in situ
