N-am putea spune că viaţa a fost prea generoasă cu ei. Ba dimpotrivă, le-a luat şansa de a trece neobservaţi prin lume. Pentru că un om aflat într-un cărucior, suferind de paraplegie spastică, nu poate să nu-ţi atragă atenţia.

Boala nu-i împiedică pe aceşti oameni să ţină în felul lor o pensulă în mână şi să facă ceva absolut uimitor: desene şi picturi de care mulţi dintre cei sănătoşi nu sunt în stare. Asociaţia Viaţa Independentă a reuşit să adune printr-un proiect 15 persoane cu astfel de dizabilităţi dar şi de alt gen şi să le ofere şansa terapiei prin artă. Se întâlnesc în fiecare joi după-amiaza, la sediul Leagănului Sfânta Ecaterina din Bucureşti. Sub îndrumarea artistei plastice Alexandra Alexe, profesoară voluntară, care s-a îndrăgostit pur şi simplu de felul lor de a se exprima plastic, cursanţii de la atelierul amintit au realizat de curând o expoziţie de mare succes. S-au vândut aproape toate lucrările lor expuse în sediul central al BRD.

CULORI. Alexandra Alexe ne-a povestit cum decurge un curs cu aceşti tineri care au între 9 şi 17 ani: "Aleg tema în funcţie de starea lor, de felul în care cred că au evoluat, iar ei lucrează aşa cum cred de cuviinţă. Au la dispoziţie numai cele trei culori primare, plus alb şi negru, pentru că vreau să li se dezvolte simţul culorilor, să le amestece ei cum doresc, să obţină tonuri cât mai variate. Fiecare cursant trebuie să explice la sfârşit ce a vrut să redea acolo, în felul acesta fiecare reuşeşte să se deschidă, să comunice cu cei din jur. Le spun mereu că au voie să picteze cum vor, că nimic nu e greşit atâta timp cât ştiu să justifice într-un fel intenţia lor. Le spun că este bine să se accepte aşa cum sunt, fiecare trebuie să acceptăm părerile celor din jur. O fetiţă, Maria, când a venit prima dată la noi, ne-a găsit râzând în grup, şi ne-a întrebat: «Dar voi aşa râdeţi mereu ca pr