Nu demult, un ziarist m-a întrebat: "Dar de ce avem nevoie de competenţă în mass-media? Ce, vreţi să spuneţi că publicul este incompetent?". Întrebarea, puţin maliţioasă, este utilă, ca să putem face distincţii. Nu ne naştem cu competenţe, ci le obţinem, le dezvoltăm pe parcurs, prin învăţare, prin educaţie. Dacă vorbirea o deprindem uşor, ascultîndu-i pe cei din jurul nostru, ca să putem citi şi scrie este nevoie să cunoaştem alfabetul şi regulile de gramatică cu ajutorul cărora formulăm idei. Cu alte cuvinte, ca să deprindem abilităţile datorită cărora devenim persoane alfabetizate, în relaţie cu dezvoltarea personală şi cu societatea, trebuie să învăţăm, să dezvoltăm competenţe. În condiţiile în care societatea în care trăim este din ce în ce mai dependentă de mijloacele de comunicare în masă, şi noi, cetăţenii - de informaţiile transmise prin intermediul lor, educaţia media sau educaţia pentru media este necesară, crucială - aş spune - în contextul sistemului democratic.
Norme europene pentru educaţie media
În România, interesul pentru educaţie media creşte. Statutul României de ţară membră în Uniunea Europeană este unul dintre motivele care contribuie la aceasta. Prin intermediul actelor Parlamentului şi Comisiei Europene, Uniunea pledează pentru dezvoltarea competenţelor de accesare şi raportare critică faţă de media a cetăţenilor europeni. Pentru prima dată, la Bucureşti, reprezentantul Comisiei Europene, Niels Bekkhus, invitat la masa rotundă organizată spre sfîrşitul anului de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) - (Masa rotundă "Educaţie media în şcoli" organizată pe 18 noiembrie 2008 de Agenţia de Monitorizare a Presei, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi găzduită de Rectoratul Universităţii din Bucureşti), a prezentat pe larg poziţia Uniunii în acest sens. Poziţie întărită printr-un articol dedicat, din
