Examinand ultimele evenimente care au marcat evolutia economiei globale, cred ca este corect sa enuntam ca economia Romaniei nu se confrunta nici cu o criza subprime si nici cu o criza de lichiditate. Nu este corect, insa, sa credem ca suntem izolati, cu o imunitate perfecta, si ca nu vom resimti efectele secundare ale acestor crize. In acest context, consider drept oportuna o reconsiderare a rezultatelor si vulnerabilitatilor economiei romanesti, analizand cele doua componente ale mixului fiscal-monetar.
Componenta de politica fiscal-bugetara si de venituri. Ipoteza de la care se poate pleca este ca in Romania se colecteaza doar circa 70% din totalul veniturilor colectabile la bugetul general consolidat. Prin extrapolarea veniturilor incasate la nivelul primelor 8 luni ale anului 2008 estimam la circa 161 miliarde de lei veniturile care vor fi colectate in 2008. Considerand un PIB de circa 500 de miliarde de lei, veniturile reprezinta circa 32% din PIB.
Luam in calcul o crestere a disciplinei fiscale, masura asumata si posibila, si realizarea unui grad de colectare de circa 90% din total venituri colectabile in 2009, ceea ce impinge veniturile bugetului general consolidat pana la 35% din PIB, avand in vedere o estimare de PIB de circa 590 de miliarde de lei in 2009.
In masura in care cheltuielile bugetare vor avea o dinamica de doar 18% in 2009 fata de 2008, ceea ce echivaleaza cu mentinerea lor la un nivel de circa 37% din PIB, un deficit de 2% din PIB in 2009 este o tinta realizabila.
Componenta de politica monetara. Odata ce conduita prudent-restrictiva a componentei fiscale este asumata si fundamentata, aportul acesteia la constructia mixului fiscal-monetar va fi mai eficient si cu impact mai mare. In acest context, revizuirea perceptiei externe a economiei romanesti este o decizie mai mult decat probabila. Mentinerea cheltui