Mai bolnav chiar decât pacienţii pe care trebuie să-i îngrijească este sistemul sanitar. O arată birocraţia din ce în ce mai mare, care îi împiedică pe bolnavi să primească asistenţă medicală. La Spitalul de Urgenţă Craiova, de exemplu, este o adevărată aventură să ajungi la un medic.Încă de la intrarea în policlinică, te sperie numărul mare de bolnavi care aşteaptă înfriguraţi în sală ca să fie primiţi în cabinete. Mulţi stau în picioare, pentru că nu sunt scaune. Doar câteva banchete jupuite pe care oamenii bolnavi aproape se bat. Până la urmă, regulile omeniei îi obligă pe cei mai tineri să le cedeze locul vârstnicilor. Aglomeraţia este atât de mare, încât ţi se taie respiraţia. Nu este niciodată suficient aer. Drum prin labirint Policlinica oferă totuşi facilităţi pacienţilor care nu se pot deplasa. Cu condiţia ca aceştia să aibă însoţitori. Adică, pune la dispoziţie un scaun cu rotile, cu ajutorul căruia bolnavul să fie transportat din curtea spitalului până în sala de aşteptare. Însoţitorul lasă buletinul gaj, apoi se descurcă singur, pentru că spitalul nu are brancardier pentru policlinică. Iar căruciorul primit este ruginit, greu şi se blochează la tot pasul. Şi cum încurcate sunt căile prin Spitalul de Urgenţă, trebuie ori să fii un bun cunoscător al unităţii, ori să ai un plan de evacuare în caz de incendiu, ca să reuşeşti să ajungi cu căruciorul până la bolnav. O variantă ar fi ca acesta să fie însoţit de o rudă mai forţoasă, care să ia scaunul greu în spinare şi să coboare cu el pe scările din policlinică. Dacă nu se poate aşa, atunci trebuie apelat la alţi vizitatori binevoitori, altfel nu poţi să treci de trepte. Partea cea mai complicată urmează abia după ce „ai încărcat“ bolnavul în cărucior, care este total nepotrivit dacă acesta are piciorul imobilizat în atele până mai sus de genunchi. Neavând cum să-şi sprijine piciorul, trebuie să dai dovadă de