Românii şi bulgarii au devenit subiect de dispută electorală în Ţara Cantoanelor. Elveţienii se tem că ăşi vor pierde locurile de muncă în urma unei puternice invazii de români şi bulgari, ca efect al posibilei extinderi a liberei circulaţii. Alegerea din 8 februarie reprezintă pentru Elveţia un punct de răscruce în relaţiile sale cu Europa. Mobilizarea este foarte puternică, iar costurile campaniei se ridică la milioane de franci.
Partidele de dreapta, cele de stânga şi cercurile economice militează pentru deschiderea europeană, în timp ce partidul populist UDC, Uniunea democratică federală (UDF), Liga Ticineza şi organizaţia „Acţiunea pentru o Elveţie independentă şi neutră „ (ASIN) văd în această extindere un mijloc de creştere a criminalităţii şi şomajului.
Cele patru mari asociaţii care decid economia elveţiană s-au reunit la 7 ianuarie, la Berna. Economiesuisse, Uniunea Patronală Elveţiană, Uniunea Elveţiană a Artelor şi Meseriilor şi Uniunea Elveţiană a Agricultorilor acordă o importanţă capitală bunelor relaţii cu Europa celor 27. Potrivit preşedintelui Economiesuisse, Gerold Bührer, „nu există altă soluţie decât Da“.
În timp ce opozanţii subliniază riscurile majore privind pierderea bunăstării, cercurile economice şi diferitele sectoare publice atrag atenţia asupra penuriei forţei de muncă în Ţara Cantoanelor, îndeosebi în ceea ce priveşte agricultura, sănătatea (personalul medical şi infirmierele), domeniul informaticii, restaurantele şi hotelurile, construcţiile şi băncile.
Românii acuză discriminarea
În Elveţia trăiesc aproximativ 4.000 de români, aproape toţi de înaltă calificare profesională. Există mai multe organizaţii culturale sau studenţeşti, asociaţii sau cluburi româneşti în mai multe cantoane. Cosmin Păun, administratorul celui mai cunoscut site elveţian al românilor, www.ca