Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a emis, pe 8 ianuarie, Rezolutia 1860 prin care cerea o incetare durabila a focului in Gaza. Potrivit rezolutiei, un asemenea context ar urma sa conduca la retragerea completa a fortelor israeliene din Gaza. In plus, rezolutia invita statele membre sa intensifice eforturile "de a crea aranjamente care sa previna traficul ilicit de arme si munitie in Gaza". Rezolutia a fost adoptata cu 14 voturi pentru si o abtinere, Statele Unite.
Abtinerea Statelor Unite este, pe fond, un indicator ca ultima rezolutie nu schimba cu nimic datele fundamentale, realitatea strategica anterioara expirarii armistitiului dintre Hamas si Israel; ea nu modifica statu-quo-ul responsabil de precipitarea crizei, ci il conserva. O citire atenta a textului sau ne arata, mai degraba, un inventar de intentii si obiective.
Obiectivul Occidentului
Pe 6 ianuarie, Condoleezza Rice declara chiar in sediul ONU din New York ca "in Gaza trebuie sa cream aranjamente noi pentru ca nu ne putem intoarce la un statu-quo ante". In viziunea sa, o incetare autentica a focului include instituirea unor mecanisme capabile sa previna contrabanda cu arme care alimenteaza si dezvolta potentialul militar al Hamas de a lovi Israelul. "Obiectivul nostru trebuie sa fie stabilizarea si normalizarea vietii in Gaza... ceea ce implica, in ultima instanta, restabilirea controlului legitim al Autoritatii Palestiniene", a continuat Condoleezza Rice. De fapt, aceasta este in viziunea Occidentului solutia problemei, reprezentand totodata o dislocare fundamentala a ecuatiei politice regionale: revenirea Gazei sub controlul legitim al fortelor presedintelui Abbass.
Obiectivul Israelului
Pe termen scurt, prin campania militara din Gaza, Tel Avivul urmareste distrugerea capacitatii militare a Hamas, dar si garantii ca reinarmarea Hamas este imposibila. Ocuparea, r
