Virgil Andreies a dat o presedintie pe alta. A fost, pana la 1 ianuarie, presedinte al Curtii de Apel Cluj. Din 10 ianuarie este presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. In cei patru ani de activitate ca membru simplu al CSM nu a binevoit sa renunte si la serviciul de la Cluj. Nu iese cu nimic in evidenta fata de predecesoarea lui, desi poate ca in sinea lui si-ar dori acest lucru. Isi incepe mandatul la fel ca Lidia Barbulescu (de la care se pare ca a preluat, in programul sau, cuvant cu cuvant, jumatate din directiile de actiune ale mandatului, potrivit unor analize facute de cunoscatori in amanunt ai activitatii CSM), stiind ca a incalcat consecvent una dintre recomandarile insistente ale Comisiei Europene, si anume ca membrii Consiliului sa aiba activitate permanenta. Devine un amanunt nesemnificativ ca prima conferinta de presa in calitate de presedinte al CSM a sustinut-o la Cluj Napoca.

Virgil Andreies si-a trecut in proiectul de management incalcarea unui "benchmark" al Comisiei - schimbarea procedurii de numire a procurorilor-sefi. Cu alte cuvinte, numirea procurorilor sa se faca cu avizul conform al CSM, adica, avizul sa fie obligatoriu si CSM sa poata bloca orice propunere venita din partea ministrului Justitiei, daca nu cumva acesta va fi scos cu totul din circuitul procedurii de numire si revocare. In conferinta de presa de la Cluj, seful CSM a precizat ca o astfel de masura nu ar face decat sa ii puna pe picior de egalitate pe procurori si judecatori si ca nu doreste punerea ei in aplicare decat dupa ce Comisia Europeana va ridica monitorizarea. Luand in calcul numai aceste doua exemple si putem spune ca judecatorul Andreies si-a inceput mandatul cu stangul. Precizarile de la Cluj privind schimbarea procedurii de numire a procurorilor-sefi fac si mai mult rau, caci este evident ca vor ajunge la urechile expertilor CE, care numai li